Convocator: Adunare Generala a Clubului Alpin Român pentru 29 Mai 2024
pe munte

instruire

rapoarte de tura

etica alpină

Istorie CAR

Home » Istorie CAR, Ultimele noutati

Nae Dumitriu – 21.05.1899 / 21.05.1966

Submitted by on May 21, 2020 – 10:46 AMNo Comment

Articol de Andrei Badea, documentat din cartea “Sus la munte la izvor” (Mircea Ordean).

Imagini reproduse din colecția de fotografii Sorin Tulea

La 21 mai 1899 se naște Nae Dimitriu, fondator al Clubului Alpin Român și, în cuvintele lui Radu Țiteica, “fanatic al abruptului” Bucegilor din perioada interbelică și personalitate cheie în #istoriamuntelui din Bucegi.

În 1921 și 1922, student fiind, parcurge creasta Carpaților Meridionali, pornind din Godeanu și până în munții Făgărașului. Pătrunde în abruptul prahovean al Bucegilor în 1929, prima ascensiune având loc în septembrie, pe Valea Coștilei, iar a doua, în decembrie, pe Firul Secundar al Gălbinelor, “de o măreție aproape neegalată de celelalte văi ale abruptului” și botezat, pe moment, “Vălcelul Sf. Niculae”. În 1930 urcă Valea Seacă a Caraimanului în cadrul unei excursii AER și publică descrierea traseului. Accidentul lui Gică Rafail din Hornurile Văii Seci – eveniment nefericit ce poate fi legat de publicarea descrierii cu pricina – produce ecouri în epocă, iar Dimitriu propune organizarea uneor ascensiuni gradate, dedicate oricărui amator care dorește să cunoască zonele de abrupt și, totodată, organizează sesiuni de antrenament pentru montaniarzii bucureșteni.

În 1931 părăsește Asociația Excursioniștilor din România și caută să creeze o secție alpină în cadrul TCR, însă personalitatea-i tenace se cionecnește de egoul lui Mihai Haret. În vara aceluiași an îi conduce pe Alexandru Beldie, Ion Șincan, Olly Geresch și Petre Nistor pe Valea Gălbinele, ocolind săritorile firului principal prin Hornul dintre Fire. În aceeași perioadă îl reîntâlnește pe Radu Țiteica și, sub conducerea acestuia, urcă în Brâul Mare al Coștilei venind din Poiana Mălinului-Valea Seacă-Valea Țapului. În decembrie 1931, pe zăpadă mare, urcă Valea Coștilei, iar în 1932, urmând, urcă partea inferioară a Văii Urzicii, ieșind pe fețe în Brâul Mare, pe un parcurs diferit față de cel urmat de grupul Țiteica.

În 1933 îi însoțește pe N. Comănescu și alții la a doua parcurgere completă a Văii Seci a Caraimanului și în aceeași primăvară parcurge Valea Adâncă. Aderă la gruparea alpină din cadrul ADMIR, în cadrul căruia își realizează visul, publicând Buletinul Alpin în iunie 1933. La 28 august 1933 urcă în premieră porțiunea inferioară a Firului Vertical al Gălbinelelor, antemergătorii alegând să intre în fir de la jumătatea parcursului, preferând ocolul Brâului Strungii; parcurgerea integrală, în premieră, a firului numit acum Horn Coamei, are loc la 15 octombrie. O lună mai târziu, la 19 noiembrie, urcă în premieră Colțul Mălinului, alături de N. Comănescu, Gh. Frim și Ion Șincan.

Părăsește ADMIR-ul în 1934 și își duce la încheiere un vechi plan, și anume înființarea unui club al cățărătorilor. Clubul Alpin Român este constituit la 18 martie 1934, iar președinte este ales Gh. Frim. La 21 iunie 1934 urcă, în premieră, Țancul Uriașului din Caraiman, iar la 12 august urcă Hornul Ascuns din Colțul Mălinului, venind dinspre Strunga Neagră, tură la care a luat parte și Niculae Baticu, pe atunci ucenic în abrupt; în același an și în aproximativ aceeași zonă, urca în premieră Muchia de Sus din Creasta Frumoasă. În 1935 parcurge integral Creasta Mălinului și urcă în premieră un traseu în peretele nordic al Acului Mare. În septembrie 1937, Nae Dimitriu ia parte la prima repetare a traseului Furcilor, primul traseu de perete din Carpații Românești.

În cadrul Clubului Alpin Român, Nae Dimitriu se îngrijește de publicarea Buletinului Alpin și, mai apoi, de Buletinul Clubului Alpin Român; în plus, continuă organizarea excursiilor colective, gradate, pentru a înlesni cunoașterea abruptului pentru orice pasionat de munte. Are o contribuție esențială la construcția Căminului Alpin și a refugiului Coștila, precum și a la achiziționarea sediului din București. Pe lângă scrierile din Buletin, are o bogată activitate publicistică în Gazeta Sporturilor și alte publicații ale vremii, pledând pentru traseele de cățărare și alpinism.

În 1944 devine președinte al Federației Societăților de Turism, iar în 1961 publică, alături de Emilian Cristea, Bucegii, Turism-Alpinism, ghid de referință în domeniu chiar și în zilele noastre.

În epocă s-a consumat o rivalitate sportivă între Dimitriu și Comănescu, ambii animați de o puternică pasiune pentru abruptul Bucegilor.

Comments are closed.